Ovi

Am cazut pe ganduri si prin fata ochilor mintii mi se perinda imagini de demult, din perioada copilariei mele.
  Era un cartier cu multi copii, mai ales baieti de 15- 18 ani, toti cu porecle, care mai de care mai haioase, pusi pe nebunii si printre ei Ovidiu, fratele meu cel mai mare. Frumos, cochet,saten cu ochi albastri,ca ai mamei , un zambet strengaresc si ,desigur,cu priza la fete frumoase.Eu,o copilita de 7-8 ani,gura-casca la tot ce se intamla in jurul meu : muzica, fotbal, turca,lapte gros,gropite,tintar, fotbal de masa...Ovi era talentatul familiei si idolul meu.Se pricepea la toate, dar mai ales la muzica.Asculta cu nesat Europa Libera unde, tarziu, in noapte,Cornel Chiriac transmitea melodiile formatiilor celebre.Eu, care nu am descifrat niciodata notele muzicale si nici nu am cantat la vreun instrument, ma minunam cum un baiat, fara nici o pregatire muzicala, a invatat singur sa cante la chitara,a invatat notele, si-a facut o formatie.
Isi facea singur chitare electrice dupa modelul Beatles-ilor si mesterea mereu la o statie electrica.Isi incropisera si o formatie.Repetau la noi acasa. Parca-l vad pe tobosar...Batea in cuptorul de la soba.Mie mi se parea ca suna formidabil si eram singura din familie care eram un spectator fidel...
  Am fost intotdeauna ...sora lui Ovidiu.El era cel cunoscut in tot orasul.A avut prieteni buni, care i-au stat alaturi si acum..........Spun asa, pentru ca zilele acestea ,Ovi ,dragul meu fratior,a plecat singur pe... steaua lui.

SPIDY,my pet and friend

   Stau la casa si nu stiu de ce,in ultimii ani, s-au inmultit mult paianjenii.Poate si pentru ca ,in curte, avem multi pomi si o perdea bogata de Mana Maicii Domnului,ce urca pe stalpii unei copertine mari,care protejeaza scarile din spatele casei.
   In urma cu vreo trei ani,in timp ce trebaluiam prin curte,vad o panza mare de paianjen,rotunda, foarte frumos lucrata, ce se intindea,intr-o zona mai umbrita,intre un piersic si perdeaua de Mana Maicii Domnului

Am bagat matura in ea,dar a doua zi panza era la locul ei.Am stricat din nou panza si ce sa vezi? Din nou panza era refacuta ,dar de data aceasta in ea statea nemiscat un paianjen mare .M-am uitat un timp la el si apoi l-am atins cu o frunza.Intr-o clipita s-a intins si, precum un atlet la circ, a coborat pe un fir de matase ,direct in boschetii de sub el si dus a fost.
I-am stricat din nou panza dar... nu a renuntat. Si-a refacut-o de fiecare data , insa am observat ceva.Panza refacuta nu mai era la fel de frumoasa cum o vazusem prima data.Devenea din ce in ce mai inestetica,avea zone cu goluri mari,isi pierdea simetriile..Mi s-a facut mila de el.Ma gandeam..."Daca unui om.,..mie , mi-ar strica cineva ...ceva...casa ? "De atunci l-am lasat in pace,in culcusul lui si in fiecare zi ma uitam ce mai face.
L-am "botezat" SPIDY si chiar ne-am imprietenit.Ii dadeam sa si manance.Devenisem vanator de muste si cand ma apropiam de el si-i puneam o musca vie in panza,parca se trezea. Ma astepta..."Ce mi-ai adus astazi de mancare?",parca ma intreba si se indrepta spre musca,pe care o acoperea incet cu fire de matase.

Se facuse un paianjen mare, frumos, cu abdomenul umflat ca o mingiuta maro, pictata cu puncte si linii albe, cu opt picioruse lungi ..( Lungi? Nu cumva era o paienjenita?) in doua culori .Isi tesea ,din nou ,multumit, panza rotunda,deasa,perfecta.Il mangaiam pe spate cu o frunza .Nu mai fugea , ca altadata,coborand pe firul de matase, ci se rasfata,dand incet din picioruse.
 Si asa a trecut vara...,cu MY FRIEND bucurandu-mi sufletul ,dupa pierderea unei
testoase dragi si inseninandu-mi fiecare zi.
Intr-o dimineata ma duc sa vad ce mai face MY PET. Nu era acasa...
Mi-am vazut de treaba dar, din cand in cand ,ma uitam in panza sa-l vad pe Spidy.
Nu s-a mai intors...Am plans ca dupa un prieten drag,pe care il pierzi inainte de vreme.Si ori de cate ori vad o panza de paianjen ma gandesc la el.Ce s-o fi intamplat oare?S-a saturat de casa lui, de prietena lui sau...de ce sa gandesc negativ?Poate si-a facut un culcus nou, de iarna, sau si-a gasit o partenera .. care i-a oferit si gazduire....

Verigheta (Inelul) - o bijuterie extrem de periculoasa. Partea a III-a

                                      Resemnarea

   Da, se hotarase.Nu putea sa-si piarda viata si nici proteza nu i se parea potrivita pentru o femeie foarte activa, asa cum era ea.Va face rezectie de raza.
   In sala de operatii,lume multa, care ducea sau aducea cate ceva.O asistenta aduce o cutie mare cu pansamente,manusi chirurgicale,dezinfectante si....   scule. Foarte multe scule.Ca pentru un atelier de lacatuserie: dalti. ciocane, ferastrau ,cutite ,pense,clesti ,ace, ata chirurgicala si multe altele ,pe care le asaza ordonat,ca pe niste tacamuri, la o masa festiva.Doctorita anestezista prescrise doza de  medicament pentru anestezie generala. Doi barbati pregatesc mobilierul,suportul pentru perfuzii,injectiile.Numai medicul cel tanar,care o operase prima data,statea retras,ingandurat,privind pe ferestra. " Se simtea oare vinovat pentru nereusita primei operatii?"-se gandi femeia. " Nu, nu poate fi asta " isi spuse.Acum, ca se informase in legatura cu nereusitele in replantarile de degete, a tras concluzia ca,desi stia deznodamantul,doctorul o operase, totusi .Posibil ca-i fusese mila de ea,asa cum o vazuse prima data,in stare de soc ,cu degetul atarnat doar intr-o pielita, pe patul de spital de la Urgente.Da,posibil.Era tanar  si nu devenise imun la suferintele oamenilor.Inca ii mai era mila.
   Operatia incepe.Femeia viseaza ca zboara printre pietre albe,uriase si usoare ca fulgul....Cand se trezeste,cu ochii impaienjeniti ,vede o figura cunoscuta: fata ei,puiul ei, care o veghease tot timpul de la terminarea operatiei. " Mami, stii ce te maimutareai  si-ti roteai ochii inainte de a te trezi ?" -zice si face ca toate visele .Amandoua rad si femeia uita,pe moment,de mana alba,bandajata pana la cot.
A fost dusa in salon. Toti ochii erau atintiti asupra ei ,dar nimeni n-a scos un cuvant.Ce sa spuna? Ce sa intrebe? Stiau toti ce inseamna pierderea suferita de ea.Si ei patisera ceva asemanator...
Incepe  lupta...cu durerile ,cu noptile nedormite, cu injectiile dese,insuportabile,cu multimea de medicamente,mai multe decat tot ce luase in viata ei..
Dimineata Ora de vizita.Asistentul vine sa-i schimbe pansamentul si in fata ei stau sase medici.Cand si-a vazut mana....a vrut sa fie tare.Nu mai voia sa planga.Se resemnase.Altii treceau prin intamplari mult mai ingrozitoare.Vazuse si auzise.....Viata merge inainte!

 **************************************************************************
   Au napadit-o amintirile...Lacrimile ii curg pe obraji.Intamplarile de acum patru ani ii trezesc amintiri pe care ar fi vrut sa le uite. Se gandeste....Daca ar fi fost mai informata?...Daca o avertiza si pe ea cineva?Ar fi avut mai multa grija? Si atunci.....s-a produs declicul . Nu! Asemenea grozavii nu trebuie sa se mai intample.Macar prietenilor ei,de aici si de oriunde,prieteni bloggeri sau de pe Facebook.Pe ei ii poate avertiza si prin ei ,pe prietenii prietenilor ei,in cercuri tot mai largi.......Click pe Internet Explorer...click pe Blogger....click pe blogul EI "Sticla pictata,accesorii,ornamente..."-postare noua,.....click pe titlu : Verigheta (Inelul)-o bijut.......Click pe g+...Click pe Facebook....Share...
                                         
                                                         SFARSIT

Verigheta (Inelul)-o bijuterie extrem de periculoasa (partea a-II-a)

  
                                            Sentinta
Se spune ca doctorii devin ,cu timpul, imuni la suferintele bolnavilor.Dar, nu toti.Un doctor mai tanar,vadit impresionat de starea femeii, care ramasese singura,sezand si plangand pe patul de spital de la Urgente , s-a apropiat de ea si i-a spus incet: " Lasati,doamna,nu mai plangeti,ca-l punem la loc".Si a facut-o.
   Sala de operatie.O seringa mare,plina cu lichid de anestezie locala este adusa. Se pune si un ecran mat.( Multi lesina la vederea propriului sange ).
Femeia nu simte nimic. Doar aude" Poc!poc! poc! Harsti ! harsti! harsti !....I se introduce o tija metalica pe falanga rupta. " Operatia nu e sigura"-ii spune soptit doctorul, asistentei."Degetul e vascularizat cu vase foarte mici , numai pe lateral si toate vasele au fost taiate.Mai degraba se poate pune la loc mana, decat un deget ". Femeia aude tot.Inima ii bate ,sa-i iasa din piept.Citise si auzise de atatea ori de operatii de replantare a mainii taiate.Cum sa nu se poata pune la loc un deget?
Operatia ia sfarsit.Totul este pus la loc  si cusut.Femeii ii vine inima la loc.Este dusa intr-un salon.Nu mai fusese internata decat atunci cand nascuse. O fetita. Cu multi ani in urma .In salon,lume pestrita.Fiecare povestea cate in luna si-n stele,despre ce li s-a intamplat,cate prune au adunat,cate pasari le-au fost ucise de gripa aviara...Femeia citea, cu mana ,obligat,ridicata de la cot, doar, doar circulatia sangelui va fi reluata in degetul operat.Dar....nu...Degetul era rece si in trei zile ,din galben ca ceara, s-a facut negru.Doctorii veneau, se uitau si....nu spuneau nimic.Ea stia, deja....
Este chemata la cabinetul medicului sef.S-a dus cu inima cat un purice.Era sedinta medicilor din Sectia de chirurgie si se discutase si cazul ei.
" Doamna,cred ca sunteti o persoana cu care se poate discuta transant "-a deschis vorba medicul  sef. "Operatia , dupa cum va puteti da seama, nu a reusit" si apoi ...i-a dat "sentinta". " Daca nu taiem acum,in cateva zile puteti fi moarta "- a lovit-o direct in moalele capului .Liniste totala.Toti se uitau unii la altii. "Aveti doua posibilitati "-a continuat. " Ori va puneti o proteza din silicon"-si ii intinde femeii cateva pliante ,"ori facem o operatie de rezectie de raza,care consta in taierea completa a degetului cu scoaterea intregii articulatii   a acestuia cu mana, cu o taietura in V ,spre palma.Eu v-o propun pe a-II-a.Daca nu te uiti atent la mana, nici nu se observa,pe cand proteza va va impiedica , mai ales la treburile casnice.Va las sa va mai ganditi.Aveti acces si la Internet.Intrati pe "Traumatisme prin verigheta".
Era socata..A deschis calculatorul si ...a ramas tablou.A citit ca astfel de accidente nedrepte,stupide,inevitabile si cu consecinte disproportionate , pot avea multe cauze : sari dintr-un vehicul,peste un gard,cazi de pe un taburet,iti agati cheile,te agati cu verigheta sau inelul de clanta usii sau de portiera masinii... In Franta,de exemplu,in fiecare zi, o persoana isi  pierde un deget prin smulgere sau retezarea lui de catre o verigheta sau un inel.Armata  SUA le-a interzis militarilor activi purtarea bijuteriilor de acest gen.A mai citit despre eforturile nereusite ale unei echipe de medici din Brasov, care au incercat sa  replanteze degete amputate.Degetele  mureau...De fiecare data. Era pierduta!Norocul i-a fost cu familia si prietenii care i-au fost alaturi si i-au sustinut moralul.Minute in sir isi aseza degetele , sa vada cum aratau.... mai putine si in prezenta familiei, intr-un tarziu, s-a hotarat....
                       
                                                        VA URMA

Verigheta (Inelul)-o bijuterie extrem de periculoasa (Partea I)

    Nu ar fi destul sa va spun ca verighetele (inelele ) produc unele  dintre cele mai grave si mai greu de tratat accidente ale mainii.Multi ar zice: "Pe naiba!Oamenii poarta de cand se stiu astfel de bijuterii si nu am mai auzit asa ceva.E adevarat! Deschideti Internetul si dati pe "Traumatisme prin verigheta" si veti gasi o sumedenie de articole ,care avertizeaza asupra acestui pericol.
Zic,nu ar fi destul,asa ca ,mai bine ,va spun o poveste...Adevarata!.

                Pentru o clipa , Dumnezeu a uitat de ea

Tocmai se intorsese din concediu,de la mare, odihnita si frumos  bronzata .Isi pusese la punct treburile casnice cu o zi inainte si acum avea chef sa leneveasca  .Sa faca putina plaja,in curte, ca sa-si pastreze mai mult timp bronzul ciocolatiu.Citea o carte,tolanita la soare,in costum de baie,cu o palarie de soare pe cap,cand cineva a suna la poarta ei.S-a dus asa cum era .In costum de baie.Nu a deschis poarta.Nu neaparat pentru ca nu era suficient de acoperita.Nu avea cheia cu ea.Stia ce avea de facut. O mai facuse si alta data.S-a suit pe partea de jos,din beton,a gardului,ce se continua cu uluci din tabla groasa de otel ,ascutite la varf.Vorbea peste gard cu doua persoane,un barbat si o femeie, care umblau din poarta in poarta,in scop caritabil,pentru a ajuta un copil bolnav de tetrapareza spastica.I-au intins si un chitantier ,sa vada cu cat au contribuit altii.Femeia nu i-a crezut suta la suta ,dar era sensibila la necazurile altora si,in plus, era vorba de un copil.
In timp ce vorbea cu oamenii, se juca la gard.Involuntar,isi bagase verigheta prin varful ascutit al gardului si intr-un fel, se sustinea in ea ,sa nu cada.In sfarsit...le zice oamenilor sa astepte sa le aduca niste bani.Si sare jos...Cu verigheta prinsa in gard,degetul nu i-a putut sustine greutatea si...tineti-va.bine ,trageti aer in piept,strangeti din dinti si cititi ...Si-a jupuit degetul ca pe o nuia. Pielea, cu tot cu vase, cu tendoane...Osul se vedea alb,curat,pana a inceput sa curga sangele. Degetul inelar ,de la mana stanga s-a rupt complet pe a treia falanga,in dreptul  verighetei,tinandu-se doar intr-o pielita.Nu a durut-o.Toti nervii din acea zona erau forfecati.S-a clatinat...
Intamplator,era singura acasa.Sotul ei era plecat la inmormantarea unui coleg ,care pierise intr-un accident de masina.Era in stare de soc, cu ochii la deget.A ingaimat,cu inima batandu-i in gat,doar atat :"Duceti-va,uitati ce mi s-a intamplat.Trebuie sa ajung la spital" S-au uitat , s-au crucit si au plecat.Ea a ramas singura,cu grozavia ei...
Sangele a inceput sa siroiasca.A facut cativa pasi si picioarele i s-au muiat.A cazut in mijlocul curtii si  si-a pierdut cunostinta.Pentru o clipa,Dumnezeu a uitat de ea.Dar ,nu!A trezit-o.Ametita si surprinsa la vederea baltii de sange,a putut doar sa se roage ."Doamne,da-mi putere sa ajung pana in casa." Si a ajuns.Cu degetul tinandu-se numai intr-o pielita de trei mm latime.Atat!Si-a invelit repede mana intr-un prosop mare,curat.Trebuia sa se imbrace.I-a luat ceva timp.Nu gasea nimic de imbracat in care sa intre mana imbracata in prosop...A trebuit sa-si scoata "pansamentul".A facut-o,uitandu-se aiurea,pe pereti.Si-a luat buletinul,banii si geanta si a fugit la un taxi.S-a trezit la Urgente.Nu stia de unde au aparut atatia doctori.Toti se uitau ,toti se cruceau si o intrebau , "Ce ati patit , doamna? ,"Cum ati reusit, doamna..?" De parca era o reusita,un succes.Ea....atat!..Ridica doar din umeri si nu putea decat sa planga.Vorbeau intre ei:"Degetul asta trebuie taiat.Nu ai ce sa mai faci... " Nu-i venea sa creada.Cum? Sa ramana fara un deget?Lacrimile ii spalau fata.Din nou... pelerinaj.Aceiasi doctori.Toti priveau,dadeau din cap,se uitau in ochii ei pierduti si nu spuneau nimic.
Ea parca era singura,intr-un pustiu.Nu mai vedea si nu mai auzea pe nimeni .Doar in creier ii batea gongul :"Trebuie taiat! Nu mai e nimic de facut! Trebuie taiat!.. Treb......"
                                                   
                                                     VA URMA

Tratament foarte bun pentru arsuri

    Plecata din Rm Valcea,unde fusesem repartizata dupa facultate ( in urma casatoriei) si dupa cativa ani buni de " peregrinari" prin alte orase ale tarii ,m-am intors si l-am adus si pe sotul meu in Rm. Valcea, orasul meu natal.Ne-am gasit apartament intr-un bloc de locuinte,in partea de sud a orasului.In curand ne-am facut si cativa prieteni,vecini, in bloc.
    Era a doua zi de Paste,acum 13 ani, cand o vecina,prietena de familie,i-a facut o invitatie sotului meu,sa mergem pe la ei , sa ciocnim un ou si sa bem un pahar cu vin."Acum !",imi striga vecina pe fereastra.
Eram nepregatita..." Cu ce sa ma imbrac asa repede...?Nici prea, prea, nici foarte, foarte..."Pun ochii pe o pereche de pantaloni negri,pe picior (pantaloni "pana",cam cum poarta schiorii).Ii trag repede pe mine si observ ca, desi erau intinsi (aveau elastic peste talpa) aveau o cuta exact pe pulpa superioara." Uf!,nu-mi place.." zic in gandul meu si bag fierul de calcat in priza.Eram in criza de timp si ,in timp ce masina se incalzea ,presez pantalonii cu ea,direct pe picior.Presez scurt...departez masina...si asta de cateva ori.Dar, n-a fost destul...Nu eram multumita de rezultat.Din experienta stiam ca daca uzi un material se indreapta mai usor si ,fara sa stau pe ganduri ,bag degetele intr-o cana cu apa si incerc sa intind materialul. "Aoleu! Ce fac acum? "Aparuse o pata umeda .Cu gandul aiurea,ridic fierul de calcat si il pun, scurt ,pe pantaloni ...Da!Eu, care predam evaporarea elevilor de liceu, m-am comportat ca un copil nestiutor.Am facut un lucru extrem de periculos, fara sa fiu nici o clipa atenta.Va inchipuiti...Apa din "pata" pantalonilor s-a evaporat brusc si la 100 de grade Celsius mi-a produs o arsura de gradul 2,chiar 3,avand in vedere ca s-a format o basica uriasa ,de 10x 10 cmp.Era plina cu lichid rosiatic,semn ca,impreuna cu pielea si muschii ,fusesera afectate si vasele de sange.Cand ma ridicam in picioare,lichidul statea la partea inferioara ,ca intr-un vas format din piele prea subtire,mai ,mai ,sa crape.
Ce puteam sa fac? Pe cine sa gasesc, de specialitate,tocmai de Paste?
A doua zi  vine si fata mea,studenta in Bucuresti, acasa. Cu bagaje.Iau bicicleta si ma duc la gara sa o ajut.Pe drum blugii mi-au frecat "vasul delicat".S-a spart.S-au udat pantalonii pana la incaltaminte. Si ,in plus,acestia s-au frecat de rana descoperita.Va dati seama....Carne vie...
    Intamplator,in revista Formula AS,a aparut un articol cu un tratament pentru arsuri, cu  FRUNZE DE LILIAC ALB NEBATUT .Tocmai atunci  liliacul era in floare. Dar nu am gasit.In jur era numai liliac cu flori batute.In acele zile ne-am dus si pe la soacra mea si ,intreband-o de liliac, mi-a zis sa caut in cimitir.Am gasit si m-am tratat.Astazi piciorul meu nu are nici urma de pata Mi-a crescut si pilozitatea fina, lucru care nu se intampla la arsuri asa grave, cand de obicei raman cicatrici inestetice.Va dau mai jos tratamentul, asa cum l-am facut.
 Tratament
Frunzele de liliac alb,nebatut ( chiar si adunate iarna de pe jos, daca stii ca sunt acele frunze),se fierb 2-3 minute ,timp in care lichidul devine inchis la culoare (verde,daca frunzele sunt proaspete si maro,daca sunt uscate ).Se lasa sa se racesca.Se iau frunzele pe rand si se asaza pe toata suprafata arsurii.O bucata de vata se imbiba in fiertura si se acopera frunzele. Peste vata se pune o bucata de folie de polietilena (dintr-o punga ) si apoi se panseaza.De 2-3 ori pe zi se shimba frunzele si se imbiba vata cu lichid.Este f.important ca rana sa nu se usuce si sa nu formeze crusta .In acest caz ramane cicatrice.Trebuie sa fie intotdeauna sub umezeala, data de vata imbibata.Pentru aceasta , de 2-3 ori pe zi , se da putin pansamentul la o parte si se verifica umiditatea.

Nu va spun....,inca de a doua zi, rana care avea la suprafata "un macerat",parca era infectata, s-a curatat,toata mizeria ramanand pe frunze.Arata lucioasa,curata ,dar cu suprafata neregulata,semn ca fusesera afectati si muschii.Am stiut atunci ca reusesc...
De la acea patanie,am saculetul meu cu frunze uscate ,de liliac alb ,nebatut.

Folositi cu incredere metoda! E extraordinara. SI VERIFICATA