Nu ar fi destul sa va spun ca verighetele (inelele ) produc unele dintre cele mai grave si mai greu de tratat accidente ale mainii.Multi ar zice: "Pe naiba!Oamenii poarta de cand se stiu astfel de bijuterii si nu am mai auzit asa ceva.E adevarat! Deschideti Internetul si dati pe "Traumatisme prin verigheta" si veti gasi o sumedenie de articole ,care avertizeaza asupra acestui pericol.
Zic,nu ar fi destul,asa ca ,mai bine ,va spun o poveste...Adevarata!.
Pentru o clipa , Dumnezeu a uitat de ea
Tocmai se intorsese din concediu,de la mare, odihnita si frumos bronzata .Isi pusese la punct treburile casnice cu o zi inainte si acum avea chef sa leneveasca .Sa faca putina plaja,in curte, ca sa-si pastreze mai mult timp bronzul ciocolatiu.Citea o carte,tolanita la soare,in costum de baie,cu o palarie de soare pe cap,cand cineva a suna la poarta ei.S-a dus asa cum era .In costum de baie.Nu a deschis poarta.Nu neaparat pentru ca nu era suficient de acoperita.Nu avea cheia cu ea.Stia ce avea de facut. O mai facuse si alta data.S-a suit pe partea de jos,din beton,a gardului,ce se continua cu uluci din tabla groasa de otel ,ascutite la varf.Vorbea peste gard cu doua persoane,un barbat si o femeie, care umblau din poarta in poarta,in scop caritabil,pentru a ajuta un copil bolnav de tetrapareza spastica.I-au intins si un chitantier ,sa vada cu cat au contribuit altii.Femeia nu i-a crezut suta la suta ,dar era sensibila la necazurile altora si,in plus, era vorba de un copil.
In timp ce vorbea cu oamenii, se juca la gard.Involuntar,isi bagase verigheta prin varful ascutit al gardului si intr-un fel, se sustinea in ea ,sa nu cada.In sfarsit...le zice oamenilor sa astepte sa le aduca niste bani.Si sare jos...Cu verigheta prinsa in gard,degetul nu i-a putut sustine greutatea si...tineti-va.bine ,trageti aer in piept,strangeti din dinti si cititi ...Si-a jupuit degetul ca pe o nuia. Pielea, cu tot cu vase, cu tendoane...Osul se vedea alb,curat,pana a inceput sa curga sangele. Degetul inelar ,de la mana stanga s-a rupt complet pe a treia falanga,in dreptul verighetei,tinandu-se doar intr-o pielita.Nu a durut-o.Toti nervii din acea zona erau forfecati.S-a clatinat...
Intamplator,era singura acasa.Sotul ei era plecat la inmormantarea unui coleg ,care pierise intr-un accident de masina.Era in stare de soc, cu ochii la deget.A ingaimat,cu inima batandu-i in gat,doar atat :"Duceti-va,uitati ce mi s-a intamplat.Trebuie sa ajung la spital" S-au uitat , s-au crucit si au plecat.Ea a ramas singura,cu grozavia ei...
Sangele a inceput sa siroiasca.A facut cativa pasi si picioarele i s-au muiat.A cazut in mijlocul curtii si si-a pierdut cunostinta.Pentru o clipa,Dumnezeu a uitat de ea.Dar ,nu!A trezit-o.Ametita si surprinsa la vederea baltii de sange,a putut doar sa se roage ."Doamne,da-mi putere sa ajung pana in casa." Si a ajuns.Cu degetul tinandu-se numai intr-o pielita de trei mm latime.Atat!Si-a invelit repede mana intr-un prosop mare,curat.Trebuia sa se imbrace.I-a luat ceva timp.Nu gasea nimic de imbracat in care sa intre mana imbracata in prosop...A trebuit sa-si scoata "pansamentul".A facut-o,uitandu-se aiurea,pe pereti.Si-a luat buletinul,banii si geanta si a fugit la un taxi.S-a trezit la Urgente.Nu stia de unde au aparut atatia doctori.Toti se uitau ,toti se cruceau si o intrebau , "Ce ati patit , doamna? ,"Cum ati reusit, doamna..?" De parca era o reusita,un succes.Ea....atat!..Ridica doar din umeri si nu putea decat sa planga.Vorbeau intre ei:"Degetul asta trebuie taiat.Nu ai ce sa mai faci... " Nu-i venea sa creada.Cum? Sa ramana fara un deget?Lacrimile ii spalau fata.Din nou... pelerinaj.Aceiasi doctori.Toti priveau,dadeau din cap,se uitau in ochii ei pierduti si nu spuneau nimic.
Ea parca era singura,intr-un pustiu.Nu mai vedea si nu mai auzea pe nimeni .Doar in creier ii batea gongul :"Trebuie taiat! Nu mai e nimic de facut! Trebuie taiat!.. Treb......"
VA URMA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu